Declaraţii, iar.

Mulţumiri.

Îi mulţumesc Alexandrei pentru că e ea şi pentru că are nişte concepţii imbecile pe care îmi place să le ascult. Şi pentru că îmi place s-o traumatizez şi pentru că ador când îşi bagă pula-n dirigă. Şi pentru că niciodată n-a ezitat să-mi dea o mână de ajutor şi pentru că e ... specială în multe feluri. Te iubesc, proasto.

Îi mulţumesc Nanei pentru că o apucă din când în când la ore fixe şi pentru că ne căcăm pe noi de râs, la propriu. Şi în general pentru că e o nebună. Două poate. Te iubesc, fă.

Îi mulţumesc Mariei pentru că ştie unde să impună o limită, la orice. Şi la orgoliu şi la pula mea care creşte încontinuu. Pentru că poate să facă multe şi pentru că înţelege la fel de multe. Pentru că şi deoarece ştie ea. Te iubesc, tâmpito.

Îi mulţumesc lui Marian pentru că poate să-şi lase orgoliul deoparte şi poate să fie om, cu urechi şi gură şi ochi. Pentru că nu realizează că un lucru oricât de mic înseamnă enorm de mult. Pentru că şi deoarece ştie el, sau nu, dar nu contează. Te iubesc, handicapatule.

Da, da, vă iubesc, proştilor şi tâmpiţilor şi handicapaţilor. Aşa defecţi cum suneţi. Ducea-v-aş la reciclat :>

Şi, nu în ultimul rând, îi mulţumesc lui Rinei, pentru că a fost întotdeauna acolo şi ştiu că va fi mereu. Te iubesc. Îngrozitor de obsesiv.