M-am tâmpit.

Peste două ore am teză la matematică şi sunt extrem de entuziastă şi tind să fiu ceva mai mult aeriană decât situaţia îmi permite.
Şi, în loc să mă apuc de tocit pe ultima sută de metri, eu mă apuc de citit. Bine, am citit aseară, acum o frec pe mess şi pe blog şi povestesc. Din când în când mai îi zic cuiva o forumulă, dar asta-i partea a doua.
După cum spuneam, am citit aseară. “ Însaţiabilă “ de Valérie Tasso, carte care personal m-a impresionat al dracu’ de mult. Poate atât prin faptul că e prezentat ca un jurnal, dar mai ales prin ceea ce se regăseşte între pagini. O recomand cu căldură dacă nu vă înroşiţi până-n varful urechii stângi când auziţi cuvântul pulă, sau futai sau felaţie. Şi bine, dacă agreaţi prostituatele.

Am început şi seriile Twilight şi sunt extrem de mândră de mine că am citit un volum pe zi, dar de altfel, din cauza lipsei acute de timp a trebuit să renunţ la cel de-al treilea. – să dea dracu-n tine, femeie obsedată de teze. Şi nu, nu vorbeam de mine. – Pentru mine cel puţin cărţile astea două au devenit ‘ my personal brand of heroine ‘ şi tocmai mi-am descoperit obsesia pentru vampiri.
Ca random, seria Twilight e mai bună decât Vampirii Sudului. – Dead until dark, Living dead in Dallas şi care dracu’ mai sunt. –

Lăsând cărţile, sunt extrem de aeriană şi nu garantez pentru coerenţa mea. În fine, am plecat.
Pa.




h egal cu latură radical din trei supra doi.

De ras.

Byby.: fata
pionier: da
Byby : uite-te la status
pionier: eu citesc twilight si scriu aberatii
Byby.: eu citesc insatiabila
pionier: cum e?
Byby.: geniala
Byby.: tipa ii ia pe toti la rand
pionier:
pionier: clar
pionier: maine mi-o cumpar si eu
Byby.: status
pionier:
pionier: vaco
Byby.: de ce ?
pionier: ma faci sa par ca o perversa
Byby.: pai nu esti ?
Byby.: apoi, eu ti-am zis de carte, deci eu sunt mai ceva ca tine
pionier: taci ca eu am reperat)
pionier: doar ca nu aveam bani la mine
Byby.: eu am vazut-o din carrefour
Byby.:
pionier: e caca
Byby.: te-am luat
Byby.: mwahahaha
Byby.: da' cand m-am uitat
Byby.: si era maica-mea langa mine
Byby.: ce drq vroiai sa fac )
Byby.: sa-i zic
Byby.: " ia uite, porn "
pionier: uite mami! porn! porn!:
Byby.: )
pionier: facea maicata un infarct
Byby.: iti dai seama
pionier: sunt emo, mi-am ros oja de pe unghii
Byby.: :)))
Byby.: vai de tineeeee
pionier: :))
pionier: e de la stres
Byby.: =)))
Byby.: da, da
pionier: am citit prea mult twilight
Byby.: las' mah, stim cu totii ca esti emo
Byby.: :))
pionier: e sunt emo
Byby.: =)))
pionier: taci acolo ca nu am vrut sa imi tai venele decat o daat
pionier: data*
Byby.: =)))
Byby.: vezi
Byby.: vezi
pionier: fata
Byby.: da fata
pionier: mi-a ramas oja intre dinti
Byby.: =)))))
Byby.: sunt pe jor
Byby.: jos
pionier: acum ii inteleg pe emo, dormal ca esti depresiv cand vezi ca am bucati de oja roshi intre dinti si nu poti sa o scoti normal ca vrei sa mori...
Byby.: =)))))))
Byby.: fata
Byby.: nu
Byby.: mai
Byby.: pot
Byby.: rad
Byby.: de
Byby.: ma
Byby.: cac
Byby.: pe
Byby.: mine
Byby.: =)))))
pionier: taci ma ca eu daca rad imi sta oja in gat
Byby.: =)))))

Asta asa, ca le nebuni. :)) Emuisto :>
Next in line :


Byby.: bai
Kidu': eu
Byby.: ce faci ?: uite m uit l tv
Kidu': u
Byby.: citesc porn
Kidu': bv
Byby.: ce altceva
Kidu': lol
Byby.: stai mah, e culturalizare
Kidu': dada
Byby.: faci pariu ca te-am luat la cat porn am citit eu ?
Kidu': ma invatzat tata sa nu dau la pariu
Kidu': :)
Byby.: ce tata grijului ai
Byby.: nu te-a invatat sa nu vorbesti urat ?
Kidu': nup
Kidu': :D
Byby.: rusine, rusine



Cu voi rad, cu voi plang. Sa dea dracu-n voi. > : D < Coming soon e discutia cu Alex si apoi ceva cu Nana si starea mea, ca s-o citez, ' futacioasa '.

Refuz categoric

Nu vreau.
Nu vreau să trăiesc în suflet cu sentimentul că există oameni gata să se schimbe pentru o iubire trecătoare sau platonică sau pentru orice altceva. Nu vreau să trăiesc în suflet cu sentimentul că există oameni dispuşi să moară pentru o simplă prostie.
Nu vreau să trăiesc în suflet cu sentimentul că există oameni. Şi, în ciuda fobiei mele proaspăt dezvoltate până la apogeu, există. Am cel mai bun exemplu la trei metri de mine şi ... nu mai vreau.

Da. Eu încă mai cred într-un căcat cum că persoanele care ţin cu adevărat la tine te acceptă aşa cum eşti şi nu încearcă să te schimbe. Şi mi-a ajuns, pentru că mă afectează mai mult decât văd sau cred alţii. Mi-a ajuns.

Vreau efectiv să-mi închid ochii şi să dispar.
Pleacă.
Pleacă.
Pleacă, pentru că n-ai fost niciodată întru totul aici.

Şi pleacă. Se pleacă la picioarele unei zeităţi pe care lumea a renegat-o.

Nu vreau să trăiesc cu sentimentul că există oameni, pentru că nu se merită.
Plec.
Plec.
Plec, pentru că n-am fost niciodată aici.

Şi plec. Mă plec la picioarele unui dumnezeu pe care nu-l cunosc, pe care nu-l aud, pe care nu-l văd şi despre care n-am o dovadă certă că există. Dar dumnezeul meu nu e om.

Mai ia-ţi o haină pe tine. În buzunarul de sus al cămăşii tale e al dracu’ de frig.

Declaraţii, iar.

Mulţumiri.

Îi mulţumesc Alexandrei pentru că e ea şi pentru că are nişte concepţii imbecile pe care îmi place să le ascult. Şi pentru că îmi place s-o traumatizez şi pentru că ador când îşi bagă pula-n dirigă. Şi pentru că niciodată n-a ezitat să-mi dea o mână de ajutor şi pentru că e ... specială în multe feluri. Te iubesc, proasto.

Îi mulţumesc Nanei pentru că o apucă din când în când la ore fixe şi pentru că ne căcăm pe noi de râs, la propriu. Şi în general pentru că e o nebună. Două poate. Te iubesc, fă.

Îi mulţumesc Mariei pentru că ştie unde să impună o limită, la orice. Şi la orgoliu şi la pula mea care creşte încontinuu. Pentru că poate să facă multe şi pentru că înţelege la fel de multe. Pentru că şi deoarece ştie ea. Te iubesc, tâmpito.

Îi mulţumesc lui Marian pentru că poate să-şi lase orgoliul deoparte şi poate să fie om, cu urechi şi gură şi ochi. Pentru că nu realizează că un lucru oricât de mic înseamnă enorm de mult. Pentru că şi deoarece ştie el, sau nu, dar nu contează. Te iubesc, handicapatule.

Da, da, vă iubesc, proştilor şi tâmpiţilor şi handicapaţilor. Aşa defecţi cum suneţi. Ducea-v-aş la reciclat :>

Şi, nu în ultimul rând, îi mulţumesc lui Rinei, pentru că a fost întotdeauna acolo şi ştiu că va fi mereu. Te iubesc. Îngrozitor de obsesiv.

Pentru ... cineva.

Simte-te, jumătate.



De azi şi ieri şi câte zile au trecut
ni s-au închis ochii şi din memorie s-au şters
chipurile necunoscute de dincolo de paşii
apăsaţi pe un covor, în mers.

Sunt lipită, pe-acolo, pe o bucată de piele
de fapt, pe talpa ta
şi nu mă vezi căci din reflex
m-a acoperit şoseta.

Şi n-am ştiut să fiu străină lumii
şi m-am pierdut în ea,
căci toţi jucăm acelaşi teatru fără scenă
într-o lume nenăscută sub o stea.

Mi-e greu să văd şi să trăiesc
şi din când în când să mai respir greoi
acelaşi fum dintr-o ţigară
şi-acelaşi aer ca voi.


Să mă uiţi.
Tu să mă uiţi, căci şoseta m-a acoperit
şi nu mă vezi, nici nu mă simţi şi mă întreb
oare vreodată m-ai simţit ?

Dependenţă

M-am înţeles singură greşit, în pula mea !

Sunt dependentă, atât de Rinei cât şi de MANM. Şi a dracu’ dependenţă.

Plec. Pa.

Declaratii.

Mi-am zis de ieri c-o să închid ochii la ceea ce nu-mi place şi că în general n-o să mai bag anumite lucruri în seamă. Chiar sunt curioasă cât o să mă ţină toată faza asta. Ultima oară au fost doar douăzeci şi trei de ore.

Ca să ţină mai mult, de data asta mi-am luat un apartament cu chirie, bineînţeles, în ghena de gunoi de lângă casa maiestuoasă şi impunătoare în care locuieşte Dracu’. Măcar atunci când mi se zice să mă duc la dracu’, să ştiu că am de bătut doar la o singură uşă ce se va deschide primitoare, spre deosebire de alte o mie de uşi ce nu se clinteau.

Mi-e rău şi mi-e silă de lumea cu care m-am înconjurat. Probabil că unii mai buni n-o să găsesc vreodată, dar în momentul de faţă mi se pare că nu mă puteam alege cu ceva mai rău de atât. Şi în faţa lor chiar nu pot închide ochii pentru că ei au aflat cum să mi-i deschidă. Fie că o fac intenţionat sau nu.

Şi prin toată asta aş vrea să-i mulţumesc unei persoane care întotdeauna a ştiu să mă aducă la realitate. MANM aka Maria, Alex, Nana, Marian. Sau mai bine zis Marian, Alex, Nana, Maria. Asta e în ordinea descrescătoare a palmelor – la sensul figurat – pe care le-am primit.

Îi mulţumesc Mariei, care mi-a fost alături oricând, oriunde şi oricum. Şi era inevitabil să nu se termine totul dintr-o prostie. Ori tu, ori eu. Una din noi trebuia s-o facă într-un sfârşit de căcat pentru că alfel se crea acea stare de dependenţă şi atunci o beleam rău de tot.

Îi mulţumesc Nanei pentru că în primul rând m-a acceptat aşa cum sunt. Şi apoi îi mulţumesc pentru un lucru genial pe care l-a făcut.

Îi mulţumesc Alexandrei pentru că niciodată n-a ezitat să-mi dea un sfat când mă vedea că am nevoie de el. Şi pentru că am stat cu capul pe ea şi am plâns în timp ce aveam cele mai terorizante sunete de fundal. Şi pentru că m-a mângâiat uşor pe cap şi m-a liniştit instantaneu. Şi pentru că m-a oprit de la multe. Trăiască wc-ul în care se lipesc toate.

Îi mulţumesc lui Marian pentru că întotdeauna a fost în stare să zică un căcat care să mă trezească la realitate şi să mă facă să văd imposibilul din faţa mea. Şi pentru că spune lucruri drăguţe pe care mâine le va uita cu siguranţă. Sau peste două zile. Trei. Patru. O lună. Dracu’ ştie, cert e că le va uita. Şi pentru că uneori a putut să treacă peste orgoliu.

Vă iubesc, proştilor ! Chiar dacă probabil n-o să ştiţi niciodată cât sau în ce fel.